Află care este responsabilitatea administratorului în procesul de lichidare al societății şi cum se poate închide o firmă cu datorii sub 50.000 lei prin ONRC
Închiderea unei societăţi comerciale presupune, în mod necesar, parcurgerea etapelor de dizolvare, lichidare şi radiere, într-un cadru strict.
Procedura de lichidare, chiar dacă este derulată pe cale voluntară, reprezintă o etapă în care responsabilitatea administratorului este una sporită, întrucât acesta trebuie să se preocupe simultan de drepturile creditorilor, patrimoniul societăţii şi să îndeplinească și obligaţia de transparenţă.
Astfel, administratorul are în continuare obligaţia de diligenţă şi de prudenţă până la finalizarea radierii. Lichidarea nu suspendă și nici nu înlătură răspunderea acestuia, ci dimpotrivă, o aduce în prim-plan, întrucât toate actele şi operaţiunile realizate înainte de închidere sunt supuse unui control mai riguros, mai ales de către creditorii interesaţi.
În ultimii ani, sunt din ce în ce mai multe societăţi care doresc să se radieze prin procedura de lichidare la ONRC în condiţiile în care înregistrează datorii sub pragul de 50.000 lei. De aceea, trebuie să știți că se admite închiderea unei firme cu datorii sub acest plafon – prin procedură de lichidare voluntară, fără a fi necesară deschiderea procedurii insolvenţei.
Această posibilitate reprezintă un instrument util pentru societăţile care și-au încetat activitatea şi care nu dispun de un patrimoniu semnificativ, însă apelarea la această procedură nu exonerează administratorul de obligaţia de a gestiona corect pasivul şi de a acţiona cu bună-credinţă în raport cu creditorii.
Pentru a se putea închide societatea prin lichidare voluntară, chiar şi în prezenţa unor datorii sub pragul de 50.000 lei, administratorul trebuie să se asigure că sunt respectate toate cerinţele privind informarea creditorilor, întocmirea situaţiilor financiare de lichidare, publicarea hotărârilor de dizolvare şi a declaraţiilor privind modalitatea de stingere a obligaţiilor.
Este foarte important să cunoașteți că o parte însemnată din această procedură va fi realizată de un lichidator judiciar pe care asociații vor trebui să îl desemneze pentru a se ocupa de lichidarea societății.
De asemenea, este importat de cunoscut faptul că ONRC nu verifică fondul datoriilor, dar organele fiscale şi creditorii pot contesta procedura dacă aceasta a fost folosită abuziv,prin procedura opoziției la dizolvare iar administratorul/ asociații pot fi obligați să suporte pasivul neacoperit al societății.
În mod constant, primim întrebarea privind riscurile la care se expune administratorul în această etapă a lichidării.
Legea societăţilor consacră posibilitatea atragerii răspunderii administratorului dacă acesta a acţionat în frauda creditorilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale sau cu depăşirea limitelor mandatului său.
În contextul lichidării, răspunderea poate fi atrasă din punct de vedere patrimonial, doar dacă se dovedeşte că administratorul a diminuat în mod nejustificat patrimoniul societăţii, a omis să urmărească recuperarea creanţelor sau a dispus transferuri care au afectat drepturile creditorilor, însă în cazuri singulare, instanțele de judecată au dispus în soluționarea cererilor de opoziție formulate de creditori și atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor/asociaților, chiar dacă nu exista niciun indiciu privind culpa acestora.
De aceea trebuie reținut faptul că deși legea permite radierea unei firme cu datorii mici nu înseamnă că aceste datorii dispar, ci ele pot fi recuperat ulterior prin introducerea unor acțiuni îndreptate împotriva administratorului dacă se dovedeşte că acesta a acţionat ilicit sau cu rea-credinţă în gestionarea procedurii de lichidare.
O atenţie specială merită şi instituţia atragerii răspunderii administratorului pentru pasiv, mecanism recunoscut de Legea nr. 85/2014 în procedura insolvenţei, dar aplicabil prin analogie şi în lichidările voluntare atunci când se demonstrează o conduită culpabilă sau frauduloasă.
Chiar dacă societatea nu intră în insolvenţă şi alege calea radierii prin procedura pusă la dispoziție prin ONRC, creditorul prejudiciat poate formula acţiuni împotriva administratorului pentru recuperarea creanţei, invocând culpa în management si neconforma administrare.
Pe parcursul lichidării, administratorul trebuie să se preocupe de situaţia contabilă, achitarea datoriilor curente, încasarea creanţelor şi întocmirea documentelor care vor constitui baza radierii. Orice omisiune în această etapă poate avea consecinţe.
Dacă, de exemplu, un creditor a fost ignorat, deşi fondurile societăţii permiteau plata lui, acesta poate invoca prejudiciul suferit şi poate solicita atragerea răspunderii administratorului. În mod similar, dacă patrimoniul social a fost diminuat sau transferat fără justificare, administratorul poate răspunde personal.
Închiderea unei firme prin lichidare voluntară la ONRC, inclusiv cu datorii mici, este un instrument legal util, dar nu lipsit de exigenţe. Regimul juridic al răspunderii administratorului rămâne valabil până în momentul radierii. Prin urmare, administratorul trebuie să trateze întreaga procedură cu aceeaşi rigoare cu care ar trata o eventuală insolvenţă.
Pentru antreprenorii care doresc să închidă o firmă în 2025 prin procedura de lichidare la ONRC, mesajul central este acesta: radierea este posibilă chiar şi în cazul în care înregistrați datorii, dar responsabilitatea administratorului nu încetează odată cu depunerea cererii de radiere.
În concluzie, o procedură bine gestionată, transparentă şi complet documentată asigură nu doar închiderea societăţii în condiţii legale, ci şi evitarea unor litigii inutile, care pot submina ireversibil patrimoniul şi credibilitatea celui care a condus societatea până în ultimul ei moment juridic.
Dacă procesul este realizat cu profesionalism, radierea unei firme cu datorii sub 50.000 lei devine o soluţie legitimă, sigură şi eficientă, fără riscuri suplimentare.





