Blog

Află care este responsabilitatea administratorului în procesul de lichidare al societății şi cum se poate închide o firmă cu datorii sub 50.000 lei prin ONRC

Închiderea unei societăţi comerciale presupune, în mod necesar, parcurgerea etapelor de dizolvare, lichidare şi radiere, într-un cadru strict.

Procedura de lichidare, chiar dacă este derulată pe cale voluntară, reprezintă o etapă în care responsabilitatea administratorului este una sporită, întrucât acesta trebuie să se preocupe simultan de drepturile creditorilor, patrimoniul societăţii şi să îndeplinească și obligaţia de transparenţă.

Astfel, administratorul are în continuare obligaţia de diligenţă şi de prudenţă până la finalizarea radierii. Lichidarea nu suspendă și nici nu înlătură răspunderea acestuia, ci dimpotrivă, o aduce în prim-plan, întrucât toate actele şi operaţiunile realizate înainte de închidere sunt supuse unui control mai riguros, mai ales de către creditorii interesaţi.

În ultimii ani,  sunt  din ce în ce mai multe societăţi care doresc să se radieze prin procedura de lichidare la ONRC în condiţiile în care înregistrează datorii sub pragul de 50.000 lei. De aceea, trebuie să știți că se admite închiderea unei firme cu datorii sub acest plafon – prin procedură de lichidare voluntară, fără a fi necesară deschiderea procedurii insolvenţei.

Această posibilitate reprezintă un instrument util pentru societăţile care și-au încetat activitatea şi care nu dispun de un patrimoniu semnificativ, însă apelarea la această procedură nu exonerează administratorul de obligaţia de a gestiona corect pasivul şi de a acţiona cu bună-credinţă în raport cu creditorii.

Pentru a se putea închide societatea prin lichidare voluntară, chiar şi în prezenţa unor datorii sub pragul de 50.000 lei, administratorul trebuie să se asigure că sunt respectate toate cerinţele privind informarea creditorilor, întocmirea situaţiilor financiare de lichidare, publicarea hotărârilor de dizolvare şi a declaraţiilor privind modalitatea de stingere a obligaţiilor.

Este foarte important să cunoașteți că o parte însemnată din această procedură va fi realizată de un lichidator judiciar pe care asociații vor trebui să îl desemneze pentru a se ocupa de lichidarea societății.

De asemenea, este importat de cunoscut faptul că ONRC nu verifică fondul datoriilor, dar organele fiscale şi creditorii pot contesta procedura dacă aceasta a fost folosită abuziv,prin procedura opoziției la dizolvare iar administratorul/ asociații pot fi obligați să suporte pasivul neacoperit al societății.

În mod constant, primim întrebarea privind riscurile la care se expune administratorul în această etapă a lichidării.

Legea societăţilor consacră posibilitatea atragerii răspunderii administratorului dacă acesta a acţionat în frauda creditorilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale sau cu depăşirea limitelor mandatului său.

În contextul lichidării, răspunderea poate fi atrasă din punct de vedere patrimonial, doar dacă se dovedeşte că administratorul a diminuat în mod nejustificat patrimoniul societăţii, a omis să urmărească recuperarea creanţelor sau a dispus transferuri care au afectat drepturile creditorilor, însă în cazuri singulare, instanțele de judecată au dispus în soluționarea cererilor de opoziție formulate de creditori și atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor/asociaților, chiar dacă nu exista niciun indiciu privind culpa acestora.

De aceea trebuie reținut faptul că deși legea permite radierea unei firme cu datorii mici nu înseamnă că aceste datorii dispar, ci ele pot fi recuperat ulterior prin introducerea unor  acțiuni îndreptate împotriva administratorului dacă se dovedeşte că acesta a acţionat ilicit sau cu rea-credinţă în gestionarea procedurii de lichidare.

O atenţie specială merită şi instituţia atragerii răspunderii administratorului pentru pasiv, mecanism recunoscut de Legea nr. 85/2014 în procedura insolvenţei, dar aplicabil prin analogie şi în lichidările voluntare atunci când se demonstrează o conduită culpabilă sau frauduloasă.

Chiar dacă societatea nu intră în insolvenţă şi alege calea radierii prin procedura pusă la dispoziție prin ONRC, creditorul prejudiciat poate formula acţiuni împotriva administratorului pentru recuperarea creanţei, invocând culpa în management si neconforma administrare.

Pe parcursul lichidării, administratorul trebuie să se preocupe de situaţia contabilă, achitarea datoriilor curente, încasarea creanţelor şi întocmirea documentelor care vor constitui baza radierii. Orice omisiune în această etapă poate avea consecinţe.

Dacă, de exemplu, un creditor a fost ignorat, deşi fondurile societăţii permiteau plata lui, acesta poate invoca prejudiciul suferit şi poate solicita atragerea răspunderii administratorului. În mod similar, dacă patrimoniul social a fost diminuat sau transferat fără justificare, administratorul poate răspunde personal.

Închiderea unei firme prin lichidare voluntară la ONRC, inclusiv cu datorii mici, este un instrument legal util, dar nu lipsit de exigenţe. Regimul juridic al răspunderii administratorului rămâne valabil până în momentul radierii. Prin urmare, administratorul trebuie să trateze întreaga procedură cu aceeaşi rigoare cu care ar trata o eventuală insolvenţă.

Pentru antreprenorii care doresc să închidă o firmă în 2025 prin procedura de lichidare la ONRC, mesajul central este acesta: radierea este posibilă chiar şi în cazul în care înregistrați datorii, dar responsabilitatea administratorului nu încetează odată cu depunerea cererii de radiere.

În concluzie, o procedură bine gestionată, transparentă şi complet documentată asigură nu doar închiderea societăţii în condiţii legale, ci şi evitarea unor litigii inutile, care pot submina ireversibil patrimoniul şi credibilitatea celui care a condus societatea până în ultimul ei moment juridic.

Dacă procesul este realizat cu profesionalism, radierea unei firme cu datorii sub 50.000 lei devine o soluţie legitimă, sigură şi eficientă, fără riscuri suplimentare.

 

Din ce în ce mai multe societăți apelează la procedura intrării în  insolvență, antreprenorii fiind conștienți că activitatea societății nu mai poate continua din cauza acumulării unor datorii mult prea mari a cărora achitare nu o mai pot susține. Deși este o procedură pusă la dispoziția societăților care întâmpină dificultăți în generarea de lichidități într-o anumită perioadă de referință și care în lipsa acestor lichidități, nu-și pot achita datoriile,  uneori întocmirea documentației aferente deschiderii acestei proceduri, poate da bătăi de cap.

În cuprinsul prezentului articol îți explicăm succint care sunt documentele necesare pe care trebuie să le ai în vedere la deschiderea procedurii insolvenței, dar și care sunt sancțiunile care se vor aplica dacă omiți a le anexa pe toate cererii de deschidere a procedurii insolvenței societății tale.

Actele pe care trebuie să le pregătești pentru a le anexa la cererea formulată sunt cele prevăzute de legiuitor în art. 67 din Legea 85/2014 privind procedura de prevenire a insolvenței și de insolvență.

În primul rând, trebuie să știi că ai un  termen  de  numai 30 de zile în care poți solicita deschiderea procedurii de insolvență, de la momentul constatării stării de insolvabilitate, în caz contrar, administratorului societății, în anumite condiții, i se poate atrage răspunderea pentru că a solicitat cu întârziere deschiderea procedurii.

Cum poți să știi dacă societatea ta se află în stare de insolvență ? Dacă datoriile pe care societatea le-a acumulat  și nu le-a plătit în termen de 60 de zile de la  data la care acestea au devenit scadente, atunci cel mai probabil te afli în stare de insolvență. Totuși, pentru ca o cerere  de deschidere a procedurii insolvenței să poată fi deschisă la solicitarea societății debitoare, va trebui ca datoriile pe care le înregistrezi față de un singur creditor și pe care nu le-ai plătit în 60 de zile de la data scadentă, să fie de  minim 50.000 lei. În cazul în care datoria înregistrată este sub acest prag, cererea de deschidere nu va fi admisibilă.

Dacă constați că societatea ta se află în stare de insolvabilitate, ținând cont de condițiile de mai sus, ori preconizezi faptul că în scurt timp, din lipsa lichidităților, vei ajunge în imposibilitatea de a-ți achita datoriile, în acest caz trebuie să începi pregătirea documentației aferente deschiderii procedurii după cum urmează:

În primul rând, este obligatoriu ca societatea ta să aibă contabilitatea la zi, iar primul pas este să îi soliciți contabilului societății documentele, precum: balanța de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii insolvenței, precum și ultima situație financiară anuală, contul de profit și pierdere.

Toate acestea trebuie atașate cererii pentru ca judecătorul sindic să le poată analiza la momentul soluționării cererii de deschidere a procedurii insolvabilității societății debitoarei.

Pe baza analizei documentelor contabile ale societății, vei întocmi și o serie de documente esențiale precum :

• Lista completă a bunurilor debitorului, dacă acestea există;
• Lista numelor și adreselor creditorilor alături de creanțele acestora : certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătând suma, cauza și drepturile de preferință;
• Lista cuprinzând plățile și transferuri patrimoniale efectuate de societate în cele 6 luni anteriori înregistrării cererii introductive.
• Lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;

 

Odată cu documentele de mai sus, în eventualitatea în care societatea deține conturi bancare, trebuie obligatoriu să depui și dovada acestora, respectiv extras de cont ce va cuprinde numărul de cont și Banca la care au fost deschis.

Alături de documentația contabilă mai sus menționată, administratorul societății va trebui să semneze o serie de  4 declarații cu privire la activitatea anterioară deschiderii procedurii insolvenței a societății, după cum urmează:

• o declaraţie prin care societatea îşi arată intenţia de intrare în procedură simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
• o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora;
• o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;
• o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că debitorul nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie, de serviciu, de fals, pentru infracţiunile prevăzute de Legea 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 21/1996, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 240 şi 241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii;

Ultimele două declarații menționate va trebui să le autentifici la un notar, ori să fie certificate de un avocat.

În plus față de documentele contabile și declarațiile de mai sus, legiuitorul impune notificarea prealabilă a organului fiscal competent (din circumscripția sediului societății) cu privire la intenția de a deschide procedura insolvenței. Dovada notificării organului fiscal va trebuit să o atașezi cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Nu uita că trebuie să fii vigilent în pregătirea dosarului, deoarece orice document lipsă poate atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvenţă prevede următoarele sancțiuni pentru lipsa documentelor însoțitoare cererii de deschidere a procedurii insolvenței: respingerea cererii de deschidere a procedurii, precum și decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.

 

Așadar, dacă societatea ta se află în stare de insolvabilitate și urmărești intrarea acesteia în procedura de insolvență, faliment ori reorganizare, contactează profesioniști accesând www.ofertelichidatori.ro pentru a te îndruma în acest proces.

 

Procedura insolvenței este o procedură colectivă desfășurată în beneficiul creditorilor societății debitoare.

Astfel, în cursul procedurii insolvenței se va avea în vedere, prioritar, satisfacerea creanțelor creditorilor în funcție de rangul de preferință, garanțiile și tipul creanțelor pe care aceștia le dețin etc.

În prezentul articol vă vom lămuri cu privire la principalele drepturile pe care creditorii le au în cadrul procedurii insolvenței societății debitoare, după cum urmează:

• Dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenței societății debitoare;
• Dreptul a formula opoziție la cererea de deschidere a procedurii insolvenței;
• Dreptul de a propune un administrator/lichidator judiciar provizoriu;
• Dreptul de a propune, vota sau contesta planul de reorganizare a societății;
• Dreptul de a se înscrie la masa credală.

 

1. Dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenței societății debitoare.

 

Conform art.5 alin 20 din Legea 85/2014 : ”creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile. ”

Prin urmare, creditorul care respectă condițiile enunțate mai sus, are dreptul de a solicita deschiderea procedurii insolvenței societății debitoare în vederea îndestulării creanței sale.

Când poate creditorul să formuleze cererea de deschidere a procedurii?

Creditorul va solicita deschiderea procedurii după trecerea a mai mult de 60 de zile de la momentul scadenței, conform textului de lege.

 

2. Dreptul de a formula opoziție la cererea de deschidere a procedurii insolvenței

Conform art. 71 din Legea 85/2014 alin (2) În termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii. (…) Admițând opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.”

În cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenței unei societăți a fost înaintată de către debitor, ori chiar de un alt creditor al societății, creditorii interesați pot formula opoziție la aceasta.

Temeiul opozițiilor formulate împotriva deschiderii procedurii insolvenței unei societăți pot fi: lipsa stării de insolvabilitate, derularea procedurii executării silite a societății, lipsa unor documente esențiale din dosarul de insolvență, deschiderea procedurii fără respectarea cerințelor legale în materie etc.

Bineînțeles că, în funcție de temeinicia cererii aceasta poate fi admisă sau respinsă de judecătorul sindic. În caz de respingere a contestației, procedura lichidării își va continua firesc cursul.

 

3. Dreptul de a propune un administrator/lichidator judiciar provizoriu

Având în vedere necesitatea numirii unui administrator/lichidator judiciar în cadrul procedurii insolvenței, creditorii au posibilitatea de a propune, numi, înlocui sau confirma un administrator/lichidator judiciar.

Astfel că, în situația în care creditorul unei societăți formulează cererea de deschidere a procedurii insolvenței, acesta poate propune în cuprinsul cererii desemnarea unui lichidator la alegerea sa.

Conform art. 57 alin (2)  din Legea 85/2014 „ În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul.”

(3) Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească onorariul.

În cazul în care procedura insolvenței unei societăți este deschisă la cererea debitorului, însoțită de numirea unui lichidator, creditorii pot formula contestație împotriva decizie de numire a lichidatorului, propunând înlocuirea lui cu un alt lichidator.

 

4. Dreptul de a propune, vota sau de a contesta planul de reorganizare a societății
   

Procedura insolvenței nu este doar despre lichidare și faliment, ci și despre procedura reorganizării judiciare [1].

Pe scurt, reorganizarea judiciară este o procedură de insolvență ce îi oferă șansa unei societăți de a se redresa, achitându-și datoriile către creditorii acesteia conform unui plan de plată al creanțelor.

Prin urmare, conform art. 132 alin 1 lit. c din Legea 85/2014 c) unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, vor putea propune un plan de reorganizare. Astfel că, reorganizarea judiciară va fi provocată la cererea creditorilor în speranța de a-și recupera creanțele.

Odată cu întocmirea planului de reorganizare, în termen de maximum 10 zile de la primirea solicitării, societatea debitoare are obligația de a pune la dispoziția creditorului actele și informațiile prevăzute de art. 67 din Legea 85/2014, actualizate conform tabelului definitiv de creanțe, lista tuturor creanțelor născute în timpul procedurii, precum și orice alte documente solicitate, care sunt utile pentru redactarea planului de reorganizare.

De asemenea, dacă deja a fost întocmit un plan de reorganizare a societății, creditorii au posibilitatea de a formula contestații împotriva acestuia, ori cereri de anulare a hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare, ori îl pot confirma, conform art. 138¹ din Legea nr. 85/2014.

 

5. Dreptul de a se înscrie la masa credală

Pentru a putea discuta despre dreptul creditorilor de a se înscrie la masa credală, trebuie întâi să știm ce este aceasta și din cine sau ce este ea compusă.

Masa credală este o grupare obligatorie constituită, în cadrul procedurii insolvenței, din totalitatea creditorilor societății aflată în insolvență, care și-au declarat creanțele și au depus dovezile necesare în termenul stabilit prin hotărâre judecătorească.

Creditorii vor trebui să cunoască faptul că în vederea înscrierii la masa credală conform art. art. 120 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 „creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii”.

Prin urmare, în ceea ce privește persoana creditorului, legiuitorul nu instituie o condiție pentru a formula o cerere de înscriere la masa credală a societății debitoare, însă în cuprinsul aceluiași articol este precizată o excepție cu privire la salariații societății în cauză, care, în decursul procedurii, dobândesc din oficiu calitatea de creditori ai societății, nefiind necesară înaintarea unei cereri de înscriere la masa credală din partea acestora.

Art. 102 (1) din Legea nr. 85/2014 Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor. ”

Astfel că, după deschiderea procedurii, administratorul judiciar va publica notificarea privind termenul pentru înregistrarea cererilor de creanță în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI).

Termenul pentru publicarea de notificare a deschiderii procedurii este, de regulă, de 45 de zile de la deschiderea procedurii, însă acest termen va putea fi stabilit de judecătorul sindic ca urmare a deciziei de deschidere a procedurii insolvenței.

Așadar, procedura insolvenței nu este concentrată numai pe societatea debitoare, pe drepturile și obligațiile acesteia, ci formează un echilibru între încercarea de îndestulare a tuturor creditorilor, de satisfacere a creanțelor lor și procedura falimentului sau reorganizării, în funcție de cea care răspunde cel mai bine nevoilor debitorului ajuns într-un prag de declin economic.

În cazul în care aveți o creanță împotriva unei societăți ce respectă condițiile de deschidere a procedurii insolvenței, sunteți creditorul unei societăți care deja se află în această procedură, ori pur și simplu doriți să cunoașteți mai multe despre drepturile dvs. în calitate de creditor, noi vă putem ajuta. Puteți completa formularul de contact pe care il gasiti pe www.ofertelichidatori.ro , ori ne puteți contacta direct la nr. disponibil pe site.

[1] https://www.ofertelichidatori.ro/reorganizarea-judiciara/

 

În cazul în care societatea pe care o deții sau o administrezi nu mai poate funcționa din cauza datoriilor acumulate și a lipsei de lichidități, trebuie să știi că aceasta va putea fi lichidată voluntar prin hotărârea organelor de conducere.

Concret, în Legea nr. 31/1990 este prevăzută procedura de lichidare și dizolvare voluntară a societăților comerciale care își doresc încetarea activității economice.

Această procedură se va realiza în fața Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul în circumscripția căruia societatea își are sediul social.

Care sunt condițiile pentru a demara procedura lichidării voluntare prin ONRC?

În primul rând, așa cum am menționat anterior, organele de conducere ale unei societăți analizează posibilitatea de continuare a desfășurării activității unei societăți, profitabilitatea și gradul de îndatorare al acesteia, iar în urma acestei analize, la nivelul Adunării Generale a Asociaților se ia decizia de a lichida societatea în cauză.

Este foarte important de știut faptul că în momentul analizării cuantumul datoriilor societății, pentru a fi eligibilă deschiderea procedurii de lichidare voluntară prin ONRC, trebuie ca acesta să nu depășească pragul de 50 000 lei/debitor, în caz contrar, se va sesiza judecătorul sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014.

În cel de-al doilea rând, în vederea finalizării procedurii de lichidare într-un ritm alert și eficient, organele de conducere ale societății trebuie să își desemneze un practician în insolvență care să îi sprijine pe tot parcursul acestei proceduri.

Care sunt etapele de lichidare voluntară prin ONRC?

Ceea ce trebuie să știi este că toată procedura de dizolvare voluntară și lichidare se desfășoară în mai multe etape, respectiv:

1. Luarea Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor/Acţionarilor/Membrilor privind dizolvarea societății și numirea lichidatorului judiciar care se va ocupa de procedura lichidării societății tale;
2. Înaintarea cererii de dizolvare voluntară și lichidare la Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul în circumscripția căruia societatea își are sediul social împreună cu decizia de numire a lichidatorului judiciar
3. În cazul admiterii cererii de lichidare voluntară și dizolvare se procedează la publicarea Hotărârii Adunării Generale a Asociaților/Membrilor privind dizolvarea și numirea lichidatorului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, efectuată prin grija personalului ORCT, din oficiu.

De asemenea, în această etapă lichidatorul va depune specimenul de semnătură și documentele care atestă calitatea sa;

4. Ulterior parcurgerii etapelor mai sus menționate, procedura efectivă de radiere se va desfășura după împlinirea a 30 de zile de la data publicării deciziei de admitere a cererii de lichidare voluntară în Monitorul Oficial, în cazul în care creditorii nu au formulat opoziție în timp.
5. Dacă creditorii nu au formulat opoziție în condițiile antemenționate, se procedează la Întocmirea Situației financiare de lichidare și repartizare a activelor de către lichidatorul judiciar numit prin Hotărârea Adunării Generale.
6. Publicarea situației financiare de lichidare și repartizare a activelor mai sus menționată, aprobată de asociați/membrii societății, va fi efectuată de către ORCT, din oficiu. De asemenea, în această etapă se întocmește și Raportul de lichidare ce cade în sarcina practicianului în insolvență numit de societate.
7. Radierea societății– ultima etapă din procesul de dizolvare și lichidare a unei societăți și presupune ștergerea definitivă a firmei din Registrul Comerțului.

Din acel moment, SRL-ul încetează să mai existe ca persoană juridică.

În cursul acestei etape, societatea înaintează o cerere de radiere la Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul în circumscripția căruia societatea își are sediul social, alături de dovada publicării hotărârii adunării generale a asociaților/membrilor privind dizolvarea menționate la pct. 3, precum și dovada îndeplinirii obligaţiei de calculare, reţinere şi plată a impozitului pe venit din lichidarea societăţii, respectiv a impozitului pe veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unui rezident.

 

Deși lichidarea voluntară și dizolvarea pare un proces stufos, în realitate, un bun practician în insolvență te poate scăpa de grijile suplimentare, urmând o procedură a lichidării voluntare fără dureri de cap.

În cazul în care societatea ta se confruntă cu datorii și identifici aspecte care îți par cunoscute în cuprinsul prezentului articol, te invităm să accesezi pagina www.ofertelichidatori.ro sau ne poți contacta la nr de tel. 0731 886 811 pentru mai multe detalii.

 

Procedura insolvenței, reglementată de Legea nr. 85/2014, reprezintă mecanismul juridic prin care firmele aflate în dificultate financiară pot fie să își reorganizeze activitatea, fie să își lichideze patrimoniul într-un mod ordonat. În acest articol explicăm clar ce înseamnă insolvența, care sunt condițiile pentru deschiderea procedurii, ce documente trebuie depuse la tribunal și de ce este importantă pentru debitori.

Ce este insolvența și când se aplică?

În termeni simpli, insolvența înseamnă că o societate nu mai are bani disponibili pentru a achita obligațiile scadente. Această situație juridică apare atunci când:

• firma are datorii certe, lichide și exigibile;

• nu își poate onora plățile ajunse la scadență de cel puțin 60 de zile;

• pasivul depășește activul disponibil.

În funcție de posibilități, firma poate intra în reorganizare judiciară sau, dacă redresarea nu este posibilă, în lichidare judiciară.

Condițiile pentru deschiderea procedurii de insolvență

Potrivit Legii nr. 85/2014, pentru ca o societate să poată solicita insolvența trebuie îndeplinite câteva condiții:

Pragul minim al datoriilor

Datoriile trebuie să fie de minimum 50.000 lei.

Caracterul datoriilor

Acestea trebuie să fie:

• certe (există documente clare care le dovedesc),

• lichide (valoarea lor poate fi determinată exact),

• exigibile (ajunse la scadență de cel puțin 60 de zile).

  Documentele necesare pentru cererea de insolvență

  Legea prevede o listă clară de documente obligatorii care trebuie depuse la tribunal împreună cu cererea de insolvență. Printre acestea se numără:

  • ultima situație financiară anuală și balanța de verificare pentru luna anterioară cererii;

  • lista completă a bunurilor firmei, inclusiv conturile bancare și eventualele garanții;

  • lista creditorilor și valoarea datoriilor către fiecare;

  • lista plăților și transferurilor făcute în ultimele 6 luni;

  • contul de profit și pierdere pe anul anterior;

  • informații despre asociați sau grupul din care face parte firma;

  • declarații privind intenția (reorganizare sau lichidare) și modalitățile de redresare;

  • declarații pe propria răspundere privind procedurile anterioare de insolvență și lipsa condamnărilor pentru infracțiuni economice;

  • dovada codului unic de înregistrare și notificarea transmisă organului fiscal.

  ⚠️ Dacă lipsesc anumite documente, instanța poate solicita completări sau poate respinge cererea de deschidere a procedurii.

  De ce este importantă procedura insolvenței?

  Deschiderea procedurii de insolvență oferă:

  • o șansă reală de reorganizare printr-un plan aprobat de creditori;

  • posibilitatea unei lichidări controlate a patrimoniului, evitând haosul executărilor silite individuale;

  • protecție pentru ambele părți implicate: debitor și creditori.

  Astfel, insolvența nu înseamnă doar „faliment”, ci poate reprezenta un mecanism de redresare și relansare a activității.

  Cum poți solicita insolvența în mod corect?

  Procedura implică pași tehnici și documentație complexă. Pentru a evita greșelile, este recomandat să apelezi la profesioniști în insolvență:

  • un avocat specializat în insolvență – găsești avocați pe www.cautavocat.ro;

  • un practician în insolvență înscris în Tabloul UNPIR – îi poți găsi pe www.ofertelichidatori.ro.

În concluzie, procedura insolvenței conform Legii 85/2014 este un instrument esențial pentru firmele aflate în dificultate financiară. Înțelegerea corectă a condițiilor, documentelor necesare și pașilor legali ajută la evitarea blocajelor și la găsirea celei mai bune soluții între reorganizare și lichidare.

Dacă firma ta se confruntă cu probleme financiare, informează-te din timp și consultă specialiști, pentru a lua decizia corectă.